Testimoniale
"Când am primit diagnosticul de cancer ovarian, am simțit că viața s-a terminat. La Institutul de Cancer Ford am întâlnit-o pe Maria. Nu m-a tratat ca pe un pacient, ci ca pe un om. Mi-a oferit un spațiu sigur în care puteam să-mi exprim frica și furia fără cuvinte.
Am început cu un jurnal vizual, apoi am lucrat cu mâinile în culoare roșie - o tehnică șocantă care m-a ajutat să dau formă furiei pe boală. Am făcut semne de carte, bucăți de speranță construite pas cu pas. Terapia prin artă m-a ajutat să mă concentrez pe vindecare, nu pe boală.
Acum sunt bine, am un tonus mental extraordinar și trăiesc fericită. Mulțumesc din suflet, Maria. Sper ca experiența mea să ofere speranță și altor oameni. Poate că și pentru voi, arta este răspunsul."Q
"Aveam o viață pe care mulți ar fi invidiat-o, dar sub masca omului calm se ascundea un vulcan. Explozia s-a produs violent - am devenit violent cu soția mea și am provocat un scandal pe stradă. M-am speriat de mine însumi.
Când am venit la tine, eram sceptic. Prima sesiune a fost un șoc - m-ai pus să desenez furia cu flacăra unei lumânări. Am umplut foaia cu linii negre și dezordonate. Când foaia a luat foc, am început să conștientizez ce simțeam cu adevărat. Apoi cu lutul - 'modelează furia'. Am frământat, am dat formă frustrării și am distrus-o. A fost incredibil de eliberator.
Furia nu a dispărut, dar acum este sub control. O pot identifica înainte să-mi facă rău, o pot procesa constructiv. Mulțumesc, Maria!"
"Trecusem prin operația de extirpare a sânului și eram în plin tratament cu chimioterapie. Mă simțeam incompletă, îmi uram corpul ce se schimba în fiecare zi. Fiecare zi era o povară, plină de durere și teamă.
Am început terapia din disperare, nu să pictez, ci să supraviețuiesc. 'Portretul Emoțiilor' m-a ajutat să dau formă sentimentelor și să le scot din mine. Primul lucru desenat a fost cancerul - o inimă roz. Am ținut un jurnal vizual și am lucrat cu nisipul - un proces care m-a ajutat să simt că am din nou control asupra propriei vieți.
Terapia prin artă m-a ajutat să înțeleg că feminitatea mea nu e definită de un singur organ. Am învins boala și sunt programată pentru reconstrucția mamară. Mulțumesc din suflet terapeutei mele, care nu mi-a salvat doar viața, ci mi-a redat-o înapoi."
"După 40 de ani la catedră, pensioarea a fost o prăbușire. Nu mai aveam un rol, un scop. Casa a devenit tăcută, iar în tăcerea aia m-am auzit pe mine. Am descoperit un vid. Mă simțeam inutilă, ca o carte închisă, plină de praf.
Prima sesiune a fost timidă - am desenat un cerc gol, sumbru. Apoi am învățat să explorez: lut, dans, video proiecții, fotografie, apa, nisip. Am făcut chiar o lespede decorativă prin tehnica stepping stones. Terapia prin artă m-a ajutat să mă reconectez, să înțeleg că nu am pierdut cine sunt, ci doar am trecut într-o altă etapă.
Astăzi, la 75 de ani, călătoresc în toată lumea, fac fotografii și mă simt mai vie ca niciodată. Am descoperit un limbaj nou al vieții mele, unul plin de culoare și frumos. Mulțumesc, Maria, pentru profesionalismul și devotamentul tău. M-ai ajutat să simt că trăiesc din nou."
"De la vârful performanței la un gol imens. Cu 4 zile înainte de nuntă am primit vestea 'nu ne mai căsătorim'... Viața mea de sportiv de performanță, cu medalii și titluri de vicecampion mondial, și-a pierdut sensul. Mă simțeam un impostor, un zid rece fără viață. Îmi era frică să fiu singur cu mine.
Când a apărut Maria, nu aveam deloc încredere. Cum să mă ajute arta pe mine, un sportiv? Tehnica colajului pe portretul meu a fost punctul de cotitură. Am început să-mi redescopăr identitatea, să-mi accept rănile și să le conțin. Nu mai eram doar vicecampionul mondial, ci și un om care avea voie să fie vulnerabil.
Am învins sindromul impostorului și am înțeles că frica de abandon este doar un punct de plecare spre vindecare. Îți mulțumesc, Maria, pentru răbdare și pentru modul în care m-ai ghidat. Ești un adevărat maestru al vindecării."